Experientele fermierilor care au depozitat furaje in silobag

Fermieri importanti care activeaza in sectorul zootehnic din Romania si-au dat intalnire la cea de-a IV-a editie a evenimentului „Creste-ti profitul in ferma. Alege depozitarea in silobag!”, organizat de Grain Bags Romania, pe 17 februarie 2021. Acesta a putut fi urmarit in mediul online, pe Zoom si pagina de Facebook a companiei.

Scris de Agro Food, Miercuri, 03 Martie 2021
Toate detaliile despre folosirea tehnologiei silobag de catre crescatorii de animale, au fost oferite de Narcis Ranghiuc, directorul general al Grain Bags Romania, punandu-se accent pe beneficiile acesteia. Afirmatiile sale au fost intarite de catre declaratiile celor invitati la discutie. Evenimentul a fost moderat de jurnalistul Tudor Calotescu.
 
Flexibilitatea, un atu al silobagului care l-a convins pe fermierul Iosif Bota
Administrator al EMA Gab, Iosif Bota, a detaliat in cadrul evenimentului online cum a optat pentru depozitarea in silobag, fix in momentul in care se pregatea sa investeasca in constructia de silozuri traditionale. Acesta a precizat ca silobagul se preteaza perfect in sectorul zootehnic si l-a testat in mod special la pastrarea borhotului de bere. De asemenea, a explicat si ce beneficii i-a adus sistemul de-a lungul timpului.
 
„Am aflat de tehnologia silobag in perioada 2007-2008. Pe vremea aceea, eram in faza in care urma sa investim in constructia de silozuri, pentru ca aveam nevoie sa stochez cantitati mari de siloz de porumb, avand in vedere ca detinem un efectiv de 500 de vaci. Apoi, am aflat intamplator de aceasta metoda inovativa de depozitare si m-a incantat ideea pentru ca nu mai trebuia sa construiesc silozuri. Aveam nevoie doar de o platforma plana, care nici macar nu era obligatoriu sa fie betonata”.
 
Mai mult, silobag-ul i-a creat oportunitatea de a stoca borhotul de bere inca din timpul verii, cand este din belsug. „Stochez aproximativ 750 de tone, in trei silobaguri. Astfel ca, din septembrie pana in aprilie, nu ma mai intereseaza daca lucreaza sau nu fabricile de bere, pentru ca am borhot de calitate impecabila, stocat tot timpul anului si cumparat la un pret bun”.
 
Un aspect economic important in ceea ce priveste utilizarea silobagului si care a fost punctat de acesta, a facut referire la faptul ca nu a mai avut nevoie de utilaje grele pentru asezarea silozului in celula. Mai mult, flexibilitatea sistemului, dar si gestionarea exacta a cantitatii depozitate, au fost atuurile care l-au convins pe Iosif Bota sa ramana fidel sistemului silobag.
 
„In timp, am observat si flexibilitatea sistemului. Poti sa intrerupi procesul cand doresti, in caz ca s-a stricat un utilaj sau daca este vreme nefavorabila. Nu esti presat ca in tehnologia clasica, cand celula trebuie inchisa cat mai repede ca sa nu se degradeze produsul din interior. Un alt avantaj pe care l-am descoperit este gestionarea exacta a cantitatii de produse, dar si a celei consumate. Stii exact cat consumi. Iar, pentru toate aceste avantaje nu pierzi deloc la calitate”.
 
„Mai sunt fermieri in cadrul Cooperativei care doresc sa achizitioneze silobag-uri”
Multi dintre fermierii care desfasoara activitati in zootehnie si care sunt afiliati la Cooperativa Somes Aries folosesc cu succes sistemul silobag de aproape 2 ani, in special pentru depozitarea pastei de porumb. Insa, mai exista fermieri in cadrul cooperativei care urmeaza sa implementeze si ei acest sistem de depozitare, dupa ce au vazut cat de bine functioneaza la ceilalti, a declarat in interventia sa online Ioan Oprita, director general Cooperativa Somes Aries.
 
„Noi am inceput sa folosim silobagul in urma cu doi ani, mai ales pentru stocarea pastei de porumb. Aveam cinci fermieri care s-au asociat si care mai presteaza servicii si catre alti colegi din cadrul cooperativei. Porumb siloz nu am depozitat inca, dar este posibil ca de anul acesta sa depoziteze unii fermieri. Pot sa va zic ca toti care folosesc sistemul acesta, pentru pasta de porumb, sunt extraordinar de multumiti, atat ca metoda de conservare, cat si in ceea ce priveste costurile. Mai sunt colegi care isi doresc, ne gandim sa mai luam silobaguri prin cooperativa. Noi asa functionam, nu ne este frica de ascociere”.
 
El a mai adaugat ca silobagul este „o metoda eficienta, care da alternative fermierului care nu dispune de infrastructura pentru a depozita anumite furaje: “Daca reusesti sa pui in balanta pierderile pe care le elimini, ca nu se mai mucegaieste, ca nu mai ai costuri de uscare, ma refer la porumb si pasta de porumb, silogabul nu este o alternativa de depozitare scumpa”.
 
Ca planuri de viitor, Ioan Oprita a mentionat ca in cadrul Cooperativei se incepe constructia unui FNC, o capacitate de 10 tone pe ora, un proiect in valoare de 3,2 milioane de euro. De asemenea, a mai spus ca fermierii sunt securizati in ceea ce priveste vanzarea laptelui din cadrul asociatiei, pentru ca au contracte cu procesatori si care se deruleaza de mai bine de 10 ani. „Cu toate acestea, anul trecut a fost unul greu, deoarece a existat un surplus de lapte in piata. Cauza a fost scaderea consumului, deoarece oamenii au devenit mult mai cumpatati”.
 
Primele silobag-uri din ferma Fenov au fost luate cu imprumut
Fermierul Paris, care activeaza in cadrul fermei Fenov, a explicat ca prima sa experienta cu silobagul a fost in urma cu 7 ani, cand a imprumutat un astfel de sistem si un utilaj de incarcat. „ An de an, cerealele si borhotul de bere le insilozam in acesti saci uriasi. Avem avantajul ca suntem localizati aproape de fabrica de bere si astfel, depozitam siloz de borhot anual, undeva la 3.000-4.000 de tone”.
 
Mai mult, acesta a mentionat ca a livrat 200 de tone de grau din silobag, in luna ianuarie, iar jumatate din cantitate a fost panificabila. Acum, i-a venit si lui randul sa ajute alti fermieri sa depoziteze in silobag, dupa ce acestia au vazut la el cat de bine se pastreaza cerealele. „Anul trecut, am imprumutat si eu masina de insilozat, dar si un silobag catre un fermier care lucreaza aproximativ 200 de ha teren. A vazut cum functioneaza la noi sistemul si am spus sa il ajutam, iar acum are in silobag cultura din aceasta vara”.
 
„Trebuie sporita atentia la inchiderea sacilor la capat”
In cadrul fermei Panifcom, tehnologia silobag este utilizata de mai bine de 10 ani, pentru depozitarea de cereale, borhot de bere si porumb crimping. Mai este folosita ca solutie de rezerva, pe partea de insilozat furaje de volum precum porumb siloz sau siloz de lucerna.
 
„Spun ca solutie de rezerva, pentru ca noi avem un efectiv de vaci destul de mare - 2.000 de vaci, si facem undeva la 10.000-15.000 de tone de siloz in fiecare an. Iar, la un moment dat, ne lovim de problema spatiului la aceste silobaguri. Avem niste masini de furajat autopropulsate care in general, merg si isi iau tot din depozit, din silozuri si avem nevoie ca silobagurile sa fie pe beton. In mare parte, le avem depozitate pe platfoma de beton si atunci avem o incarcare foarte usoara”, a mentionat Lucian Chelariu.
 
Calitatea inalta a furajului pastrat in silobag este un avantaj important. De asemenea, umiditatea mai crescuta la care se pot depozita cerealele in silobag, este un alt avantaj in viziunea sa. „Cerealele pot fi introduse in silobaguri, avand o umiditate de pana la 18-20%, in cazul porumbului si graului, fara sa existe probleme. Dar, cand am depozitat rapita, a avut niste resturi vegetale prin ea si a trebuit sa intervin repede, sa o scoatem din silobaguri pentru ca aparea fenomenul de aprindere. Asadar, daca esti la limita cu umiditatea si mai ai si resturi vegetale, atunci trebuie sporita atentia. Cel mai mult imi place sa depozitez crimpingul in aceste silobaguri pentru ca are loc fermentatia acido-lactica, undeva la 28-30% umiditate si acolo pierderile sunt aproape de zero. Si foarte mult conteaza cum inchidem sacii la capat. Daca scoatem bine aerul din acestia, atunci pierderile sunt foarte mici”.
 
Productia pe cap de vaca in ferma Panifcom a fost de peste 41 litri de lapte, in 2020. „Este un nivel ridicat, ajungi usor la acesta, dar este greu sa te mentii”.
 
La Suinprod se depoziteaza in silobag-uri de 10 ani
Sorin Cobuz, director comercial la Suinprod SA Roman, a mentionat in cadrul evenimentului online ca a depozitat pentru prima data in silobag, orz si grau, in urma cu 10 ani. I-a fost teama pentru ca recolta avea o umiditate de 15%. Insa, cand a deschis silobagurile in primavara urmatoare, a observat cum totul s-a pastrat excelent, iar pierderile au fost foarte mici. „Apoi, am mai stocat o recolta de 3.500 si 4.000 de tone, am amenajat sacii si pe nisip si pe pamant. De asemenea, am cumparat si utilajul de incarcare, care in prima faza il inchiriasem”.
 
Au aparut unele probleme, cum ar fi mici gauri in silobag cand au fost asezati sacii pe zona betonata, dar a intervenit la timp si tot de atunci a ales si folosirea plaselor de protectie pentru silobaguri. Concluzia sa este ca „pe nisip s-a depozitat cel mai bine, cu toate ca ne gandeam ca nisipul poate retine apa, dar nu au existat inconveniente”.

„Silobag-ul mi-a pastrat cultura de mazare fara sa faca gargarite”
Sistemul silobag a trecut testul in ferma vegetala a lui Alexandru Haita, prin fapul ca mazarea depozitata nu a facut gargarite. „Am avut un rezultat foarte bun, am pastrat mazarea aproximativ 4-5 luni. Anul urmator, am trecut la depozitarea graului, undeva la 1.000 de tone si acum am ajuns la 2.500 de tone”.
 
Acesta a mentionat ca fermierii care lucreaza teren in zona sa sunt afiliati la Cooperativa Tinoasa si din ce in ce mai multi au inceput sa depoziteze in silobag, chiar si cei care detin silozuri, pentru ca este o varianta rapida si economica.