Industria ospitalitatii resolicita Ministerului de Finante reglementarea bacsisului

Antreprenorii care activeaza in industria ospitalitatii reitereaza o doleanta mai veche expusa deja Ministerului de Finante: reglementarea bacsisului.

Scris de Laura-Georgiana Cioba, Luni, 11 Februarie 2019

Potrivit presedintelui HORA, Dragos Petrescu in cazul in care un client plateste o nota cu un card bancar si doreste sa lase bacsis, acest tip de plata nu poate fi inregistrat din punct de vedere fiscal.

``Cand un client doreste sa acorde bacsis unui ospatar prin utilizarea cardului bancar, operatorii economici se afla intr-o situatie foarte ciudata – nu au cum sa inregistreze fiscal acest tip de plata. Iar daca se doreste totusi incasarea acesteia, ei vor emite un bon fiscal pentru servicii suplimentare, iar suma va intra in sfera TVA-ului. De exemplu, din cei 10 lei lasati ca bacsis - 1,9 lei se vor duce in zona de TVA, din cei 8 lei ramasi in companie, daca cumva este de dorit ca acesta ( n.r. – bacsisul) sa ajunga la angajatul caruia i-a fost destinat, atunci angajatorul ar trebui sa extraga impozitul pe venit. Cu alte cuvinte, daca eu, client doresc sa ofer 10 lei bacsis unui ospatar, la el in buzunar vor ajunge mai putin de 4 lei``, a explicat Dragos Petrescu.

Practic, antreprenorii din industria ospitalitatii isi doresc ca bacsisul sa fie considerat un venit din alte surse si sa nu mai fie asimilat veniturilor de natura salariala pentru ca nu se presteaza niciun serviciu si nu se vinde niciun produs.

La nivel mondial, cultura bacsisului difera de la stat la stat. Daca in majoritatea statelor se lasa intre 5 si 20% din valoarea totala a notei de plata ca ``tip``, in statele arabe, aceasta variaza de la 5 la 35% din valoarea serviciilor.