Negocierile cu privire la reforma PAC au intrat in linie dreapta

Negocierile cu privire la reforma Politicii Agricole Comune, in ideea de a 'inverzi' agricultura europeana, idee considerata insa insuficienta de ONG-urile de mediu, au intrat in linie dreapta la Bruxelles, in vederea ajungerii la un acord pana la finele acestei saptamani, transmite AFP.

Scris de Agro Food, Joi, 27 Mai 2021
Ministrii europeni ai Agriculturii au demarat o reuniune de doua zile pentru a da un impuls negocierilor intre eurodeputati si reprezentantii statelor membre, negocieri care au inceput marti.
 
Cele 27 de state membre UE au cazut de acord in luna octombrie 2020 cu privire la o reforma a Politicii Agricole Comune care se va aplica incepand din ianuarie 2023, cu un buget de aproximativ 387 miliarde de euro pe o perioada de sapte ani, dintre care 270 miliarde de euro sub forma de subventii directe catre fermieri.
 
In paralel, Parlamentul European a adoptat propria sa foaie de parcurs si, intre timp, eurodeputatii si capitalele statelor membre bat pasul pe loc: cele doua parti trebuie sa ajunga la o intelegere pentru ca noua Politica Agricola Comuna sa intre in vigoare.
 
'Obiectivul este sa mergem cat mai mult posibil in tranzitia ecologica cu un buget care a fost redus', a concluzionat eurodeputatul Anne Sander (PPE), unul dintre negociatorii Parlamentului European.
 
Insa, raman in continuare mai multe puncte de disputa, in special cu privire la compatibilitatea din PAC si strategiile europene din 'Pactul verde' (care vizeaza ajungerea la neutralitatea emisiilor de carbon in 2050) si cea privind 'De la ferma la furculita' (securitatea alimentara). Aceste strategii vizeaza reducerea cu 50% a utilizarii pesticidelor pana in 2030, precum si rezervarea a unui sfert din terenurile arabile pentru culturile bio, obiective ambitioase, dar care nu se regasesc in PAC.
 
In centrul dezbaterilor este noul sistem al 'eco-regimurilor', adica primele acordate fermierilor care participa la programe de mediu mai stricte.
 
Eurodeputatii cer ca statele membre sa aloce cel putin 30% din platile directe care vin de la UE pentru exploatatiile agricole, in timp ce statele membre au in vedere un prag de 20%, lasand la latitudinea guvernelor de a defini continutul.
 
In cele din urma, Portugalia, tara care detine in prezent presedintia rotativa a UE, a propus fixarea unui nivel minimal al 'eco-regimurilor' de 23% in primii doi ani de tranzitie, pentru ca ulterior sa se treaca la 25%, sustine un diplomat european.
 
'Am fi dispusi sa acceptam aceasta propunere daca, dupa doi ani, am obtine o aliniere a planurilor strategice ale fiecarui stat cu exigentele din Pactul Verde, un sfert din terenuri pentru agricultura bio...un angajament mai robust pentru a lasa timp fermierilor sa se adapteze', a declarat o sursa parlamentara.
 
In schimb, eurodeputatii se tem de o posibila 'renationalizare' a PAC, daca fiecare stat va avea libertatea de a utiliza eco-regimurile pentru sustinerea agriculturii bio sau mai degraba pentru a ajuta cultivatorii sa reduca folosirea pesticidelor.
 
'Comisia ar dori sa dezmembreze caracterul comun al PAC. Desigur, conditiile de productie sunt diferite de la o tara la alta, dar avem nevoie de norme comune puternice, de un control al strategiilor fiecarui stat si de un instrument centralizat pentru a identifica beneficiarii subventiilor', apreciaza eurodeputatul Anne Sander.
 
La randul lor, guvernele sunt si ele ingrijorate: daca o parte mai mare a subventiilor vor fi conditionate de respectarea normelor de mediu, care vor fi derogarile posibile pentru agricultori?
 
'Este important ca statele sa dispuna de flexibilitate', a apreciat miercuri ministrul german al Agriculturii, Julia Kloeckner. 'Fermierii nu trebuie sa fie ingropati in birocratie. Vrem sa recompensam practicile cele mai ecologiste, dar acest lucru trebuie sa fie posibil si din punct de vedere financiar', a explicat oficialul german.
 
In schimb, activistii Greenpeace, care au manifestat miercuri la Bruxelles, denunta ceea ce numesc o politica de 'greenwashing'.
 
'Aceasta Politica Agricola Comuna continua sa finanteze cresterea animalelor in mod intensiv si productia de hrana de origine animala, care distrug natura, bulverseaza climatul si falimenteaza micile exploatatii', subliniaza reprezentantul Greenpeace, Marco Contiero.